Solstițiul de iarnă pentru anul 2026 va fi înregistrat luni, 21 decembrie, la ora 22:50, conform fusului orar al României. Acest eveniment astronomic marchează oficial începutul iernii astronomice în emisfera nordică, fiind momentul în care se înregistrează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a întregului an. Fenomenul este determinat de mișcarea Pământului în jurul Soarelui și de înclinarea axei terestre.
Din punct de vedere astronomic, solstițiul coincide cu momentul în care Soarele ajunge în punctul cel mai sudic al traiectoriei sale aparente pe sfera cerească. Acesta se situează la aproximativ 23°27′ sud față de Ecuator, deasupra paralelei numită Tropicul Capricornului. În această zi specifică, punctele de răsărit și de apus ale Soarelui sunt deplasate spre sud față de direcțiile obișnuite de est și vest, ceea ce determină durata minimă a luminii.
Efectele vizibile ale acestui fenomen pot fi observate și prin lungimea umbrelor, care devin mult mai întinse chiar și în jurul prânzului. Acest lucru se întâmplă deoarece lumina solară cade pe suprafața Pământului sub un unghi mult mai mic decât în timpul verii. La latitudinea medie a României, de aproximativ 45 de grade, înălțimea Soarelui la amiază nu depășește circa 21 de grade deasupra liniei orizontului.
În București, durata zilei va fi de aproximativ 8 ore și 50 de minute, în timp ce întunericul se va instala pentru aproape 15 ore și 10 minute. După depășirea acestui moment, durata luminii naturale va începe să crească treptat, iar nopțile vor deveni tot mai scurte. Acest proces de creștere a intervalului de lumină va continua până la solstițiul de vară, care va avea loc pe 21 iunie 2027.
Termenul de „solstițiu” provine din limba latină, de la cuvântul solstitium, format din „sol” (Soare) și „stitium” (a sta pe loc). Această denumire descrie starea aparentă de stagnare a poziției Soarelui pe cer în apropierea acestui fenomen. În preajma acestui moment, Soarele pare să își păstreze aproape aceeași poziție pe cer la orele amiezii, modificările de la o zi la alta fiind extrem de mici.
Este important de menționat că există o distincție între calendarul meteo și cel astronomic. În timp ce solstițiul de iarnă definește perioada din punct de vedere al mișcării planetare, calendarul meteo stabilește începutul oficial al sezonului de iarnă la data de 1 decembrie. Această delimitare diferită este utilizată pentru a organiza perioadele climatice și fenomenele meteorologice specifice fiecărei anotimpuri.