Sari la conținut
Observator Digital Observator Digital

Actualitate

Situația clădirilor vulnerabile la cutremur în București și la nivel național: cifre și riscuri

Datele AMCCRS indică faptul că în Capitală există sute de imobile cu risc seismic major, însă dimensiunea reală a problemei ar putea fi mult mai mare.

· 3 min citire · Redacția Observator Digital

Situația clădirilor vulnerabile la cutremur în București și la nivel național: cifre și riscuri
Pexels License · original · licență

Inventarierea imobilelor din București evidențiază o problemă de siguranță majoră, în condițiile în care procesul de consolidare continuă într-un ritm lent. Datele furnizate în octombrie 2026 de Administrația Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) arată că în Capitală există numeroase construcții care necesită atenție imediată. Situația este marcată de o discrepanță între numărul clădirilor oficial expertizate și estimările privind vulnerabilitatea generală a orașului.

Conform evidențelor AMCCRS, Bucureștiul dispune de 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RsI), categorii care implică posibilitatea de prăbușire totală sau parțială în urma unui cutremur puternic. În același timp, aproximativ 490 de imobile sunt clasificate în clasa a II-a (RsII), unde construcțiile pot suferi avarii structurale majore, fără ca stabilitatea să fie însă considerată probabil compromisă. Alte 1.450 de clădiri sunt menționate în categorii de urgență, pe baza unor expertize efectuate în anii ’90.

Lista publică a municipalității cuprinde în total aproximativ 2.800 de imobile care au fost expertizate sau înregistrate în evidențele tehnice, inclusiv clădiri care au trecut deja prin procesul de consolidare. Cele mai multe construcții vulnerabile sunt localizate în zonele centrale și istorice ale orașului, unde se concentrează clădirile construite înainte de implementarea normelor antiseismice moderne. Această zonare indică un risc concentrat în nucleul vechi al Capitalei.

Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a menționat că dimensiunea reală a vulnerabilității ar putea fi mult mai extinsă decât cifrele oficiale. El a invocat o estimare a Băncii Mondiale care indică faptul că peste 20.000 de clădiri din București ar putea fi vulnerabile la cutremur. Este important de precizat că această cifră reprezintă o estimare a vulnerabilității și nu numărul clădirilor care au fost deja expertizate oficial în clasa I de risc seismic.

La nivel național, Ministerul Dezvoltării a raportat în iulie 2026 că România nu are un sistem informatic integrat pentru centralizarea clădirilor expertizate. Până în prezent, 3.724 de clădiri au fost supuse unei evaluări vizuale rapide, dintre acestea 2.305 fiind rezidențiale, 780 fiind parte a sistemului de învățământ și 106 fiind în domeniul sanitar. Ministerul lucrează însă la dezvoltarea unui registru național digital pentru a centraliza aceste informații.

Gestionarea riscului seismic în România rămâne o provocare complexă, mai ales în contextul unor evenimente seismice recente care au afectat regiuni precum Galați și Buzău. Deși sistemele de alertă și intervenția IGSU sunt active, lipsa unui inventar digital centralizat la nivel național îngreunează monitorizarea exactă a stării structurale a clădirilor din întreaga țară.

Surse

Sursa: Mediafax

Tot în Actualitate