Siguranța construcțiilor din România a devenit un subiect de interes major după cutremurul de 5,7 magnitudine produs în Vrancea. Datele oficiale relevă o situație îngrijorătoare în București, unde numărul imobilelor cu risc seismic este semnificativ. În capitală, există 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, ceea ce înseamnă că acestea sunt pasibile de prăbușire totală sau parțială în cazul unui seism puternic.
Pe lângă imobilele din clasa I, aproximativ 490 de clădiri sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic. La acest nivel de pericol, construcțiile pot suferi avarii structurale majore, deși pierderea stabilității nu este considerată probabilă. În total, lista publică a municipalității cuprinde circa 2.800 de imobile care au fost expertizate sau sunt înregistrate în evidențele tehnice, incluzând și clădirile care au fost deja consolidate.
Problema vulnerabilității poate fi mult mai extinsă decât indică cifrele oficiale de la AMCCRS. Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a menționat o estimare a Băncii Mondiale care indică faptul că peste 20.000 de clădiri din București sunt vulnerabile la un cutremur puternic. Cele mai multe construcții care prezintă riscuri sunt localizate în zonele centrale și istorice ale orașului, unde clădirile au fost ridicate înainte de introducerea normelor antiseismice moderne.
La nivel național, situația este caracterizată de o lipsă de date centralizate. Ministerul Dezvoltării a comunicat că România nu are un sistem informatic integrat pentru a monitoriza toate clădirile expertizate. Din cele 3.724 de imobile care au trecut prin evaluări vizuale rapide, 2.305 sunt rezidențiale, 780 aparțin sistemului de învățământ, iar 106 sunt din sectorul sanitar. Totuși, evaluarea vizuală nu poate stabili o clasă de risc fără o expertiză tehnică de specialitate.
Pentru a remedia această lipsă de informații, la nivelul Ministerului Dezvoltării se lucrează la crearea unui registru național digital al clădirilor. Acest instrument va avea rolul de a centraliza treptat toate datele disponibile despre construcții. În prezent, cetățenii din București pot consulta lista publicată de AMCCRS pentru a vedea adresele, anul construcției și clasificarea seismică a imobilelor expertizate, sau pot solicita detalii asociațiilor de proprietari.
Monitorizarea riscului seismic este un proces continuu, însă dificultatea constă în actualizarea constantă a clasificărilor. Clasificările efectuate în urma expertizelor din anii ’90, care vizează circa 1.450 de clădiri, nu pot fi echivalate automat cu noile categorii de risc seismic. Este necesară o reevaluare completă a acestor imobile pentru a asigura o siguranță reală a populației în cazul unor evenimente seismice majore.