Iliriana Gjoni, analistă la Carnegie Europe, propune ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene să organizeze adunări cetățenești și evaluări la nivel local pentru a pregăti societățile în vederea extinderii. Într-o analiză publicată la 3 noiembrie, aceasta susține că pregătirea instituțiilor europene trebuie să fie însoțită de dezbateri naționale. Scopul este ca preocupările cetățenilor să primească răspunsuri concrete și să poată influența pozițiile guvernelor, evitând astfel prezentarea deciziilor ca fiind fapte împlinite.
Prima direcție propusă de Iliriana Gjoni vizează organizarea unor adunări cetățenești care să includă atât participanți din Uniune, cât și din țările candidate. Este esențial ca aceste procese să integreze și persoanele sceptice față de extindere, pentru a discuta opțiuni și compromisuri reale. Obiectivul final nu este obținerea unui acord artificial, ci facilitarea unei participări informate, în care autoritățile sunt obligate să ofere răspunsuri publice la recomandările formulate de cetățeni.
O a doua recomandare vizează efectuarea unor evaluări sectoriale și regionale pentru a analiza impactul extinderii asupra economiei. Aceste analize ar trebui să vizeze teme precum concurența în agricultură, salariile, migrația sau cheltuielile publice, fiind discutate ulterior în parlamentele naționale. Ulterior, discuțiile ar trebui să ajungă la nivelul autorităților locale și al municipalităților, pentru a identifica oportunitățile sau problemele specifice legate de infrastructură, educație și dezvoltarea economică regională.
Ultima direcție propusă de Iliriana Gjoni urmărește crearea unor parteneriate durabile între societățile civilă, instituțiile educaționale și cele culturale. Acestea ar trebui să utilizeze programe precum Erasmus+ sau Europa Creativă pentru a conecta comunitățile din statele membre cu cele din țările candidate. Accentul ar trebui pus nu doar pe marile capitale, ci și pe zonele rurale sau pe comunitățile îndepărtate, pentru ca cetățenii să își cunoască viitorii parteneri prin experiențe comune.
Analista subliniază că progresele diplomatice ale țărilor candidate nu garantează automat acordul politic în cadrul statelor membre. Guvernele trebuie să răspundă unor electorate cu experiențe diferite, iar procesul de ratificare rămâne o chestiune națională, nu doar o negociere la Bruxelles. Recomandările sale nu constituie măsuri oficiale adoptate de UE și nu înlocuiesc criteriile de aderare sau procedurile de ratificare prevăzute în tratate, ci propun un cadru de pregătire democratică.
Contextul actual al opiniei publice este marcat de o lipsă de informare, conform datelor Eurobarometru din februarie-martie 2025. Sondajul, care a cuprins peste 26.300 de persoane din cele 27 de state membre, a indicat faptul că 67% dintre respondenți se considerau insuficient informați despre procesul de extindere. Deși 56% susțineau continuarea extinderii, sprijinul varia semnificativ între state, de la 79% în Suedia la valori de sub 45% în Austria sau Franța.