Un cutremur de mare magnitudine poate schimba radical viața unei familii în doar câteva secunde, lăsând urme care persistă zile întregi. Pentru a gestiona riscurile, autoritățile și specialiștii în pregătirea pentru dezastre recomandă populației să aibă un plan de urgență bine stabilit și suficiente provizii pentru a acoperi nevoile pe cont propriu. Pregătirea individuală este esențială, având în vedere că rețelele de telefonie pot deveni indisponibile și drumurile pot fi blocate de dărâmături.
Pregătirea începe prin stabilirea unui plan de urgență cunoscut de toți membrii familiei, care să includă un loc sigur de întâlnire și numere de contact importante. Este recomandată desemnarea unei persoane de contact care locuiește într-o altă regiune, deoarece comunicațiile locale pot fi afectate de seism. De asemenea, specialiștii propun organizarea unor exerciții de simulare de cel puțin două ori pe an, inclusiv pentru situațiile în care cutremurul surprinde familia în timpul nopții, la cumpărături sau în mașină.
Un element critic este rucsacul de urgență, care trebuie păstrat într-un loc accesibil și adaptat nevoilor fiecărei persoane. Acesta trebuie să conțină o rezervă de apă de cel puțin trei litri per persoană, alimente neperisabile, o lanternă cu baterii de rezervă și o baterie externă pentru telefon. Lista de necesar include, de asemenea, haine călduroase, o trusă de prim ajutor, medicamente personale, produse de igienă și copii ale actelor importante, precum și bani numerar.
În timpul mișcării seismice, cea mai importantă recomandare este să nu se încerce evacuarea din clădire. Se aplică regula „Așază-te, acoperă-te și ține-te”, prin care persoana trebuie să coboare pe mâini și genunchi pentru a evita pierderea echilibrului. Dacă există o masă solidă în apropiere, adăpostirea se face dedesubt, protejând capul și gâtul. În cazul în care persoana se află în pat, aceasta trebuie să rămână pe saltea și să își protejeze capul cu o pernă.
După oprirea seismului, evacuarea nu este întotdeauna soluția optimă, deoarece pot urma replici care pot provoca avarii suplimentare. Dacă imobilul nu prezintă semne de pericol iminent, rămânerea într-un spațiu protejat poate fi mai sigură decât coborârea pe scări avariate. Dacă se simte miros de gaz, este strict interzisă aprinderea luminii sau utilizarea flăcărilor. În cazul în care o persoană rămâne blocată sub dărâmături, se recomandă utilizarea unui fluier pentru semnalarea poziției, deoarece este mai eficient decât strigătele.
Siguranța locuinței depinde de clasa de risc seismic a imobilului, stabilită prin expertiză tehnică. Există patru clase de risc, de la RsI, unde clădirile sunt susceptibile la prăbușire totală, până la RsIV, pentru construcții care respectă cerințele actuale. Este important de menționat că reabilitarea termică, precum montarea polistirenului, nu asigură consolidarea seismică a structurii de rezistență a clădirii.