Debitul Dunării la intrarea în țară, măsurat la secțiunea Baziaș, va intra într-o perioadă de creștere pe parcursul săptămânii viitoare. Conform prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie pentru intervalul 31 octombrie - 7 noiembrie 2026, volumul de apă va ajunge la valoarea de 1.800 mc/s. În ciuda acestei evoluții pozitive, nivelul rămâne mult sub media multianuală a lunii noiembrie, care este de 4.700 mc/s.
În zona de aval de Porțile de Fier, se estimează că debitele vor experimenta o creștere, cu o singură excepție raportată pentru prima zi a intervalului de prognoză. În acea zi, pe sectorul Cernavodă – Tulcea, fluviul va rămâne relativ staționar. Hidrologii au elaborat și o prognoză trimestrială pentru întreaga lună noiembrie, în care estimarea pentru debitul maxim este de 2.000 mc/s, în timp ce cel minim ar putea ajunge la 1.400 mc/s.
În ceea ce privește râurile interioare, primele trei zile ale prognozei indică o creștere a debitelor medii zilnice pe cursurile din jumătatea de sud a țării. Această evoluție este cauzată de precipitațiile prognozate și de propagarea acestora pe râuri. Pe celelalte cursuri de apă din țară, debitele vor rămâne relativ staționare în această primă fază a intervalului monitorizat de experți.
Hidrologii au emis un avertisment privind posibilele scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide. Aceste fenomene pot genera efecte de inundații locale și creșteri de niveluri care să depășească Cotele de Inundație. Riscul este ridicat pe râurile din bazinele superioare și mijlocii din sudul țării, din cauza precipitațiilor care vor fi mai însemnate cantitativ și vor avea un efect de propagare.
În restul periozei, debitele medii zilnice vor continua să crească pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din sudul țării. În bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Olt, Buzău, Prut și Siret, debitele vor fi mai mari, situându-se între 50-80% din mediile multianuale. În schimb, pe râurile Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad, valorile vor fi sub pragul de 30%.
Situația critică a debitelor Dunării a fost marcată anterior de cele mai mici valori din istorie, înregistrate în timpul verii acestui an. Acest deficit hidrologic extrem a avut consecințe directe asupra infrastructurii energetice naționale, determinând chiar închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă. Această decizie a afectat capacitatea de producție, deoarece reactoarele asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării.