Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a oferit explicații privind desfășurarea simultană a numeroaselor lucrări de infrastructură în București. Acesta a abordat motivele pentru care șantierele au fost deschise în același timp și de ce nu se observă o activitate intensă a muncitorilor pe teren. Ciprian Ciucu a subliniat că decizia de a începe multiple proiecte odată a fost luată pentru a evita compromiterea investițiilor și pentru a respecta termenele de finanțare.
Unul dintre motivele principale ale acestui demers este starea critică a liniilor de tramvai, care erau vechi de peste 50 de ani. Ciprian Ciucu a menționat că infrastructura, construită în perioada comunistă, era aproape inutilizabilă și puneau în pericol călătorii. De asemenea, tramvaiele noi, achiziționate cu sute de milioane de euro, se stricau din cauza șinelor rupte sau strâmbe, ceea ce făcea imposibilă aplicarea garanțiilor de funcționare.
În ceea ce privește aspectul financiar, proiectele urmează un grafic strict de finanțare care nu poate fi ignorat. Dacă lucrările nu sunt executate și recepționate în termenul asumat, există riscul pierderii unor sume enorme de bani. Miza este descrisă ca fiind uriașă, având în vedere că este vorba despre o finanțare totală de aproximativ 5 miliarde de lei, formată din 1 miliard din fonduri europene și peste 4 miliarde din împrumuturi de la băncile internaționale de dezvoltare.
Ciprian Ciucu a explicat, de asemenea, că începerea lucrărilor în acest moment este esențială pentru a nu pierde avizele deja obținute. Dacă intervențiile nu ar fi efectuate acum, procesul ar putea fi amânat cu încă 3 sau 4 ani, moment în care rețeaua de tramvaie ar fi fost deja complet compromisă. Primarul a declarat că a luat o decizie grea, dar corectă, preferând soluții pe termen lung în detrimentul unor lucrări ușoare care ar fi avut un beneficiu doar electoral.
Primarul a solicitat răbdare bucureștenilor, recunoscând disconfortul și orele pierdute zilnic în urma acestor lucrări. El a asigurat cetățenii că, odată cu finalizarea proiectelor, infrastructura va fi adusă la standarde moderne, astfel încât nu va mai fi necesară o intervenție similară în următorii 50 de ani. Obiectivul final este ca disconfortul actual să fie uitat prin calitatea serviciilor de transport oferite după recepția liniilor noi.
Proiectele de modernizare a transportului public în marile metropole sunt adesea condiționate de accesul la fonduri structurale europene și de respectarea unor cicluri de investiții pe termen lung. În București, gestionarea acestor fonduri necesită o coordonare strictă între planificarea tehnică și termenele de raportare către instituțiile de finanțare internaționale, pentru a asigura continuitatea investițiilor în infrastructura de transport urban.