Ciprian Ciucu a abordat public situația numeroaselor șantiere deschise simultan în București, care au generat nemulțumiri și disconfort în rândul locuitorilor. Edilul a explicat că decizia de a începe lucrările de infrastructură în același timp a fost motivată de necesitatea de a respecta graficele de finanțare. Această strategie a fost utilizată pentru a evita pierderea unor sume considerabile de bani, miza fiind una de ordinul miliardelor de lei pentru oraș.
Primarul a subliniat că infrastructura liniilor de tramvai era aproape inutilizabilă, fiind construită de peste 50 de ani. Liniile vechi puneau în pericol atât călătorii, cât și noile tramvaie achiziționate cu sute de milioane de euro. Ciprian Ciucu a menționat că șinele rupte sau strâmbe determinau defectarea vehiculelor noi, ceea ce ar fi compromis garanțiile oferite de producători. Repararea acestor tronsoare era o necesitate urgentă pentru a proteja investițiile masive.
Un alt motiv crucial pentru deschiderea simultană a șantierelor este gestionarea fondurilor. Proiectele urmează un grafic de finanțare strict, iar lipsa execuției la timp ar fi dus la pierderea banilor. Suma totală implicată este de aproximativ 5 miliarde de lei, dintre care 1 miliard provine din fonduri europene. Restul de peste 4 miliarde de lei sunt împrumuturi obținute de la băncile internaționale de dezvoltare pentru modernizarea rețelei.
Ciprian Ciucu a adăugat că amânarea lucrărilor ar fi însemnat de asemenea pierderea avizelor necesare. Dacă intervențiile nu s-au realizat în acest moment, procesul ar fi putut fi amânat cu încă 3 sau 4 ani. Edilul a declarat că preferă să fie criticat pentru deciziile dificile decât să ia măsuri doar pentru beneficii electorale. El susține că scopul este punerea orașului la punct pentru următoarele generații.
În ceea ce privește blocajele și orele pierdute în trafic, primarul a solicitat răbdare locuitorilor. El a afirmat că disconfortul actual va fi uitat odată cu punerea în funcțiune a noilor linii de tramvai. Ciprian Ciucu a menționat că, după finalizarea acestor lucrări majore, nu va mai fi nevoie de intervenții similare în următoarele 50 de ani. Obiectivul final este crearea unei infrastructuri durabile pentru București.
Proiectele de infrastructură urbană din România sunt adesea supuse unor termene limită stricte impuse de partenerii de finanțare. În cazul Bucureștiului, gestionarea acestor fonduri de miliarde de lei necesită o coordonare atentă între graficele de execuție și disponibilitatea avizelor de autoritate. Întârzierea recepționării lucrărilor poate duce la returnarea subvențiilor europene sau la creșterea costurilor prin intermediul împrumuturilor bancare de dezvoltare.