Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că Serbia și Macedonia de Nord au încălcat garanțiile împotriva returnării către locuri unde o persoană riscă tratamente inumane sau degradante. Într-o hotărâre din 3 noiembrie, instanța a constatat unanim încălcări procedurale în cazul unui cetățean sudanez, identificat sub inițiala A.H. Dosarul vizează trei episoade de îndepărtare care au avut loc în anul 2016, prin care autoritățile au ignorat procedurile de evaluare a riscurilor individuale.
În prima etapă, Serbia a fost trasă la răspundere pentru două îndepărtări efectuate în octombrie 2016. Reclamantul, un cetățean născut în Darfur care ceruse azil invocând riscuri de persecuție în Sudan, a fost transportat cu autobuzul de la centrul de tranzit Subotica direct la granița cu Macedonia de Nord. Poliția i-a luat documentele și cartela SIM, ordonându-i să traverseze pe jos, fără ca autoritățile să verifice accesul la protecție sau riscul de returnare ulterioară.
Macedonia de Nord a fost, de asemenea, sancționată pentru expulzarea cetățeanului sudanez către Grecia, eveniment survenit la 11 noiembrie 2016. Autoritățile macedone de la centrul de tranzit Vinojug au efectuat transferul în grabă, fără o decizie individuală și fără a oferi informații suficiente pentru ca reclamantul să decidă dacă trebuie să solicite azil. Instanța a subliniat că lipsa unei cereri oficiale de azil nu eliberează statul de obligația de a evalua riscurile înainte de orice îndepărtare.
Procedura de respingere a azilului din Serbia, care a avut loc în iulie 2015, a fost criticată deoarece nu a examinat fondul cererii, fiind motivată doar de solicitarea anterioară de azil în Bulgaria. Această decizie a permis autorităților să îl trimită informal în alte țări, fără a analiza necesitatea protecției. De asemenea, în Macedonia de Nord, nu a fost clar dacă informațiile despre azil i-au fost comunicate în limba înțeleasă de reclamant, având în vedere că acesta avea cunoștințe limitate de engleză.
Ca urmare a acestor încălcări, fiecare stat trebuie să plătească o sumă de 7.500 de euro pentru prejudiciul moral, plata urmând să fie efectuată în termen de trei luni de la definitivarea hotărârii. CEDO a menținut măsura provizorie prin care Serbia este obligată să nu îl expulzeze pe A.H. până la o nouă decizie. Totuși, instanța a precizat că această hotărâre nu acordă automat statut de refugiat și nu declară ilegale toate returnările de pe ruta balcanică.
Instanța europeană a clarificat faptul că procesele de control al frontierelor nu pot să ignore evaluarea individuală a riscurilor prin simpla obligare a persoanelor de a traversa granița pe jos. Deși hotărârea vizează cazuri specifice de nerespectare a Convenției, aceasta reafirmă standardele de protecție pentru migranți. Această decizie vine într-un context în care reglementările privind drepturile omului rămân un punct de control strict pentru statele membre ale Consiliului Europei.