Sari la conținut
Observator Digital Observator Digital

Actualitate

Analiza seismologului după cutremurul de 5,7 grade din Vrancea: riscul de dublet seismic

Specialistul Mircea Radulian explică natura seismului recent și posibilitatea apariției unui fenomen rar numit dublet seismic.

· 3 min citire · Redacția Observator Digital

Analiza seismologului după cutremurul de 5,7 grade din Vrancea: riscul de dublet seismic
Foto: Adevărul

Seismul de 5,7 grade înregistrat recent în zona Vrancea a generat discuții privind riscurile de activitate seismică suplimentară în regiune. Specialistul Mircea Radulian, reprezentant al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), a oferit detalii despre natura acestui eveniment, care este considerat unul dintre cele mai importante seisme din România în ultimii douăzeci de ani. Expertul a analizat dacă acest cutremur poate fi urmat de alte mișcări tectonice semnificative.

Mircea Radulian a precizat că evenimentul de miercuri dimineață se încadrează în categoria cutremurelor moderate, fiind caracteristic regiunii Vrancea. Deși acest tip de seism se poate simți pe o arie geografică destul de extinsă, acesta nu este de natură să producă pagube materiale. Cercetătorul a subliniat că, deși astfel de cutremure apar mai rar, ele tind să se repete la un interval de aproximativ doi ani în această zonă specifică.

În ceea ce privește posibilitatea unor mișcări ulterioare, specialistul nu exclude riscul apariției unui „dublet seismic”. Acesta reprezintă un fenomen rar în care un cutremur de magnitudine mare apare după cel principal, fără a fi o replică obișnuită. Deși un astfel de eveniment este posibil, Mircea Radulian a menționat că riscul este destul de mic, deoarece cazurile de dublet seismic sunt considerate destul de rare în activitatea tectonică.

Legat de replicile clasice, expertul INFP a explicat că, pentru seismele de această magnitudine, acestea sunt de regulă puține sau pot fi chiar inexistente. El a făcut o distincție clară între o replică tipică și un dublet, deoarece replicile au, în mod normal, o magnitudine mai mică decât seismul principal. Această clarificare vine în contextul în care populația urmărește cu atenție orice mișcare a scoarței terestre după un eveniment major.

Cercetătorul a abordat și discrepanțele apărute între valorile de magnitudine comunicate de diverse platforme de monitorizare imediat după cutremur. Mircea Radulian a explicat faptul că primele date sunt generate automat de rețeaua seismică, fiind ulterior rafinate prin analiza informațiilor disponibile. Diferențele dintre estimarea inițială și cea finală sunt de obicei mici, de ordinul a 0,1-0,2 unități, în timp ce sistemele care folosesc date de la telefoanele mobile pot genera erori mai mari.

Activitatea din zona Vrancea este influențată de un sistem tectonic complex, unde tensiunile se acumulează în mod permanent. Din 1990 până în prezent, România a înregistrat puțin peste 20 de cutremure cu magnitudini de peste 5, ceea ce demonstrează că aceste evenimente nu sunt frecvente. Ultimul cutremur din această zonă care a depășit magnitudinea de 6 s-a produs în urmă cu aproximativ 20 de ani.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Actualitate